TRADIȚII DE ANUL NOU

TRADIȚII DE ANUL NOU

De ce avem nevoie de tradiţii?
După părerea mea, este foarte important să ne păstrăm datinile și obiceiurile strămoșești.
În primul rând, acestea ne reprezintă ca popor. Nimic nu ne poate defini mai bine. Călătorul, stăin va fi plăcut surprins să le descopere, deoarece România este un loc plin de mituri și legende bine păstrate de-a lungul timpului.
În al doilea rând, călătorul român sau străin se poate bucura de frumusețea costumului popular care se mai poartă încă în unele regiuni de la țară, dar și de frumoasele tradiții românești ce se țin la sărbătorile creștine sau la alte momente importante din viața lor. Aici putem aminti: tradițiile legate de naștere (ursitoarele), de botez, de nuntă și chiar de moarte. Nu putem uita nici tradițiile legate de sărbători importante: Sf. Andrei, Sf. Nicolae, Crăciun, Paște, etc..Cred că bucătăria românească este una dintre cele mai gustoase.
În concluzie, consider că fără aceste tradiții și obiceiuri nu existăm ca popor.

Sfârșitul anului 2016

Tradiția (lat. traditionem, acc. traditio = a Înmâna, a da mai departe) înseamnă transmiterea continuă a unui conținut cultural de-a lungul istoriei de la un eveniment generator sau un trecut imemorabil.Cu articolul nedefinit, o tradiție poate însemna totodată o mișcare religioasă, sau mai degrabă, o anumită practică simbolică cum ar fi tradițiile populare. Ea este un semn viguros al existentei unui popor

Umblatul cu Ursul este întâlnit doar în Moldova, de Anul Nou. Ursul este întruchipat de un flăcău purtând pe cap şi umeri blana unui animal, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roşii. Masca este condusă de un „ursar”, însoţită de muzicanţi şi urmată, adesea, de un întreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil în rolul „puiului de urs”). În răpăitul tobelor sau pe melodia fluierului, şi ajutată de un ciomag, masca mormăie și imită pașii legănați și sacadați ai ursului, izbind puternic pământul cu tălpile. Semnificația este purificarea și fertilizarea solului în noul an. Există ipoteza că la originea acestui obicei s-ar afla un cult traco-getic.(http://stirileprotv.ro/stiri/social/anul-nou-si-sfantul-vasile-la-romani-de-la-practici-magice-la-petreceri-de-viata-buna.html)

Din punctul meu de vedere, tradițiile sunt foarte importante, ele transmițându-se din generație în generație.În satul meu tradițiile se păstrează de pe an, pe an.
Tradițiile de Crăciun variază de la o țară la alta. Elemente comune multor popoare includ instalarea și iluminarea brazilor de Crăciun,
agățarea de coronițe de flori, șosete de Crăciun, bastoanașe din bomboane și crearea unor scene cu Nașterea Domnului care descriu nașterea lui Iisus Hristos. Colinde pot fi cântate și pot fi spuse diferite povești despre personaje reprezentative, cum ar fi Copilul Iisus, Sfântul Nicolae, Moș Crăciun, Moș Gerilă. Tradițiile de Crăciun mai includ trimiterea unor felicitări de Crăciun, schimbul de urări de Crăciun, respectarea postului și/sau ritualurile religioase speciale, cum ar fi o masă la miezul nopții sau Vecernia în Ajunul Crăciunului, dăruirea unor cadouri, etc. Împreună cu Paștele, Crăciunul este unul dintre cele mai importante perioade din calendarul creștin și este adesea strâns legat de alte sărbători din această perioadă a anului.

Plugușorul

În ajunul Anului Nou, în Moldova, cete de flăcăi şi de bărbaţi de curând însuraţi pleacă cu Plugul. Străvechi obicei agrar derivat dintr-o practică primitivă, trecut printr-un rit de fertilitate,„Pluguşorul” a ajuns o urare obişnuită de recolte bogate în anul care abia începe. Pluguşorul este întotdeauna însoţit de strigături, pocnete de bici şi sunete de clopoţei, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai uşor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor. La sate, „Pluguşorul” este însă extrem de complex, iar alaiurile care merg din casă în casă duc cu ele chiar un plug.

În concluzie, tradițiile sunt foarte importante în viața unei persoane, în special în viața unui copil. Fiecare copil ar trebui să fie instruit de părinți să facă parte din diferite activități, iar pe parcurs să ia parte și la tradițiile satului, să știe ce înseamnă cuvântul =tradiție=, să știe că el face parte dintr-o țară cum rar mai găsești, cu bune, cu rele este țara noastră, România.


Eu, ca viitor învățător, nu-mi doresc ca ai mei copii să se uite ca o mâță în calendar când aud de un colind.
Acest exercițiu m-a ajutat să înțeleg rolul tradițiilor în viața unui copil şi importanța lor.